De pe netedul ses al Barsei se zaresc de departe
ruinele masive ale cetatii Rasnov, construita pe un deal stancos.
Ridicata cam in acelasi timp cu cetatea Prejmer, ea este amintita prima
oara in documentele anului 1355. In secolele urmatoare este refacuta si
consolidata in mai multe randuri. Intre zidurile cetatii si-au gasit
adapost si trupele lui Mihai Viteazul, care s-a oprit aici dupa
infrangerea de la Miraslau (1600). Domnul a asteptat la Rasnov sa-i
soseasca din Tara Romaneasca intaririle necesare refacerii armatei sale.
Situata pe drumul de veche traditie
Brasov-Rucar-Campulung Muscel, ce lega Transilvania de Tara Romaneasca,
cetatea a facut fata multor asedii; o singura data luptatorii ei au
trebuit sa deschida portile, in anul 1612, din cauza lipsei de apa.
Acest eveniment revine in memorie si datorita
fantanei pe care o vedem in mijlocul cetatii ruinate. Cu cata truda
trebuie sa fi fost sapata in stanca dura fantana adanca de peste 150 m!
Povestea Cetatii Rasnov o puteti afla pe indelete aici.
Am vizitat aceasta cetate impreuna cu familia duminica, 21 iulie 2013.
Unul dintre cele mai impunătoare monumente istorice ale României se află în Pasul Bran-Rucăr. Astfel, Castelul Bran se situează la aproximativ 30 de kilometri de oraşul Braşov, pe şoseaua ce iese prin vechiul cartier Bartolomeu şi care leagă Braşovul de Câmpulung Muscel, prima capitală a Ţării Româneşti, acolo unde se întâlnesc Munţii Piatra Craiului cu masivul Bucegi.
Construit pe o stâncă, Castelul adăposteşte în prezent muzeul Bran, muzeu ce se întinde pe cele patru etaje ale sale. Şi deşi turiştii străini vin anual în căutarea legendei Contelui Dracula, iar ghidul accentuează latura mitică a acestuia, istoria Castelul Bran îi fascinează deopotrivă.
Castelul Bran are o istorie de peste 600 ani, pe care te invit sa o afli pe indelete aici.
Am revizitat aceasta locatie, impreuna cu familia, sambata - 20 iulie 2013. Voi reveni cu drag aici de cate ori voi avea ocazia.
Este o capela funerara aflata langa raul Turcu din Bran.
Iata legenda acestei capele:
Printesa Ileana dorea să se construiască în curtea spitalului de război o copie a capelei Stella Maris de la Balcic, pentru a adăposti vasul cu inima reginei. Datorită greutăților din perioada războiului, piatra de temelie a acesteia a fost pusă abia în vara lui 1947, fiind sfințită de părintele Arsenie Boca de la mânăstirea Sâmbăta. În câteva luni, bisericuța-replică era gata. Pictura din interiorul capelei fost executată de pictorul Arthur Verona. Capela nu a mai apucat să fie sfințită, și nici măcar să adăpostească inima reginei, pentru că la finele anului 1947 regimul comunist a abolit monarhia, iar regele Mihai, împreună cu sora sa principesa Ileana, a plecat în exil. Inima reginei Maria a rămas, astfel, în cripta din stâncă, unde a stat 27 de ani. La 5 iulie 1968, directorul Muzeului Bran, Titus N. Hasdeu, însoțit de mai mulți activiști de partid, au deschis cripta și au forțat cu răngile sarcofagul de marmură aflat în interior. În sarcofag au găsit caseta de argint aurit cu inima reginei, casetă pe care au depus-o în casa de bani a Muzeului Castelului Bran. În martie 1971, caseta a fost transferată la Muzeul Național de Istorie a României și a fost deschisă. În ea se găsea o altă casetă, mai mică, octogonală, de argint. Și aceasta a fost deschisă. Cele două casete au fost incluse în Tezaurul Istoric al României, iar inima, introdusă într-o cutie de plastic, a fost dusă spre păstrare în depozitul Muzeului Național de Istorie a României, unde se află până în prezent.
Am revenit cu familia in acest lacas incarcat de basm si legenda, duminica - 21 iulie 2013. Locatia si atmosfera exact cum o stiam, cu parfum de poveste si iz cuminte de flori. Cam in fiecare an trec pe aici, si ma incarc cu o minunata stare de bine. Anul trecut am trecut pe aici in data de 13 mai, acum vreo 2 ani am trecut iarasi in perioada verii...
Borzesti este un sat din judetul Bacau; astazi, satul a devenit unul dintre cartierele orasului Onesti. Aici s-a nascut si a copilarit Sfantul Stefan cel Mare. Domnitorul Stefan a mostenit mosia de la Borzesti din mosi-stramosi. Biserica din Borzesti poarta hramul Adormirea Maicii Domnului si a fost construita din initiativa lui Stefan Cel Mare intre 9 iulie 1493 si 12 octombrie 1494.
Stefan cel Mare a ridicat biserica impreuna cu fiul sau, Alexandru-Voda.
Biserica din Borzesti a fost construita de Sfantul Stefan cel Mare
(+1493), in amintirea prietenului sau din copilarie, Gheorghita, omorat
aici de catre tatari; acest eveniment este pastrat in legendele locului
care spun ca Gheorghita a murit in acest loc rapus de sagetile
tatarilor.
Biserica din Borzesti este renumita pentru legenda ce graviteaza asupra
ei. Se spune ca este singura biserica ridicata de Sfantul Stefan nu
pentru a comemora o victorie, ci in amintirea prietenului sau,
Gheorghita, omorat de tatari in acest loc. Cititi aici intreaga legenda.
Fiind focsanean get-beget, am fost de foarte multe ori la Muzeul Satului Vrancean, situat in localitatea Petresti, la doar cativa kilometri de Focsani. Imi amintesc cu drag cum in copilarie ma aduceau aici parintii, iar eu nu incetam sa fiu fascinat de fiecare data de ceea ce vedeam. Acest loc imi amintea mereu de Nica, de Ozana cea frumos curgatoare si limpede ca cristalul...
Ca parte componenta a Muzeului Vrancei, Sectia de Arhitectura si Tehnica Populara 'Crângul Petresti' a fost deschisa oficial în anul 1977, aparând ca o necesitate culturala de cea mai mare importanta, pentru pastrarea si punerea în valoare a patrimoniului etnografic al Judetului Vrancea. Prin structura sa, aceasta a fost gândita ca un sat din Vrancea cu tot tipicul sau. Amplasata în cadrul natural al padurii Petresti, sectia în aer liber a Complexului Muzeal Vrancea cuprinde 73 de constructii autentice grupate în 32 de complexe cu peste 6000 de obiecte diferite. Muzeul este structurat pe doua mari sectoare: al instalatiilor tehnice taranesti si al gospodariilor si constructiilor de interes public. Tehnologia prelucrarii produselor cerealiere este ilustrat în rezervatie de grupul tematic al instalatiilor de macinat, respectiv al morilor de apa de la Raiutu si Rachitisu de pe Valea Milcovului, Spulber de pe Valea Zabalei si Putna de pe Valea Putnei. Aceste instalatii pun în evidenta doua tipuri de moara: una cu roata orizontala sau cu 'titirez' având aductiunea interioara si transmisia directa la pietre si unul cu roata verticala prevazuta cu cupe având aductiunea superioara, al doilea tip fiind mai evoluat si mai eficient decât primul. Alte tehnici privesc economia viticola din subzona podgoriilor si sunt ilustrate detaliat prin unelte si instalatii de vinificare amenajate în crama monument de la Cotesti datata printr-o inscriptie, în anul 1859. Dârsta pentru îngrosatul cergilor, piua pentru îndesatul stofei de suman si itari aduse din comuna Nistoresti precum si joagarul de la Tulnici pentru fasonarea lemnului, demonstreaza deasemenea, modul de prelucrare al unor materii prime în etapa arhaica a tehnicii populare. Al doilea sector realizeaza o sinteza a tipurilor traditionale de gospodarii si constuctii din principalele localitati de pe vaile Putnei, Zabalei, Milcovului, Susitei, Râmnicului, Siretului. Din punct de vedere al înfatisarii si al functiilor îndeplinite, caracteristicile unitatilor arhitecturale sunt determinate de factorii economici, social-istorici si geografici generali si locali. Casele satelor de munte sunt construite din temelii de piatra, din bârne rotunde prinse la capat în 'cheutori', lipite cu lut, cu acoperis în patru ape din sindrila. Planul constructiilor variaza de la o simpla încapere fortata sa îndeplineasca mai multe functiuni ,la doua sau trei încaperi când, pe lânga camera apare si tinda sau tinda si camara, care împreuna cu prispa, cu sau fara foisor, cu stâlpi simpli sau crestati, exprima stilul architectural si evolutia lui în timp. Constructiile de interes public, cum sunt primaria si scoala se înscriu ca stil în arhitectura traditionala a caselor si evoca prin amenajarea interioarelor cadrul formal în care se desfasurau activitatile administrativ-politice si de învatamânt la sfârsitul secolului al XIX-lea în Vrancea. In cadrul gospodariilor de pe vaile dealurilor subcarpatice, în ciuda pastrarii pitorescului arhitecturii montane intervin unele particularitati datorita modificarii conditiilor naturale. Tipurile de anexe sunt impuse de practicarea unor mestesuguri specializate. Gospodaria adusa din comuna Vidra, un centru cunoscut în prelucrarea ceramicii cuprinde un atelier de olar si un cuptor de ars oale. Gospodaria de la Dumitresti contine o lojnita pentru uscarea si afumarea prunelor si crama care adaposteste cazanul cu recipientele necesare pentru fierberea si pastrarea tuicii. Coborând spre limita dealurilor subcarpatice tipul constructiilor este marcat de consecintele social-economica ale cultivarii vitei de vie. Casele sunt construite din paianta si au un plan mai dezvoltat, format din tinda, chiler si doua camere din care una este si bucatarie, iar prin anexe apar cramele construite din bârne masive. Negotul cu struguri, cu bauturi a dus la aparitia hanurilor, acestea fiind reprezentate în rezervatie prin hanul de la Odobesti de la sfârsitul secolului al XIX-lea. In fine, personalitatea gospodariilor de la ses se impune prin tipul de case mai putin zvelte, acoperite cu stuf sau paie, prin prezenta patulelor pentru porumb, a surilor si a grajdurilor pentru adapostirea animalelor si recoltelor, uneori a câte unui sopron pentru unelte pescaresti , construite din materiale specifice: lut, paie, stuf, nuiele. Elementele ornamentale exterioare sunt realizate îndeosebi din scândura traforata. In cadrul gospodariilor transferate în rezervatie este ilustrat si interiorul traditional al locuintei vrâncene care cuprinde o mare varietate de piese cu o motivatie ornamentala specifica, bogata si impresionanta prin forta de expresie si coloritul natural. Motivatia geometrica, exprimata în culori naturale pe paretare si piesele de port înseamna de fapt reprezentarea stilizata a unor femonene care au impresionat adânc sufletul si mintea vrânceanului: soarele, stelele, viata. Asemenea motive realizate artistic împodobesc si alte obiecte si sunt fie crestate, pe lada de zestre, tiparul de cas, furca de tors sau bâta ciobaneasca, fie pictate pe ceramica sau pirogravate pe cofite. Se observa, ca trasatura comuna pentru diversitatea mare de obiecte, îmbinarea armonioasa a laturii functionale care motiveaza întotdeauna si actul de creatie, cu latura sa estetica.
Toate aceste reale si pretioase marturii ale culturii populare constituie o pledoarie pentru cunoasterea, pastrarea si transmiterea a tot ceea ce au creat valoros înaintasii nostri generatiilor viitoare. Prin Muzeul Satului Vrâncean, putem spune ca Vrancea se dezvaluie ochiului omenesc în imagini de chintesenta mioritica, formate într-un spatiu ce coboara spre ses pe vai mai largi sau mai înguste tocmai de pe culmile Carpatilor de curbura.
Biserica din Borzesti este renumita pentru legenda ce graviteaza asupra ei. Se spune ca este singura biserica ridicata de Sfantul Stefan nu pentru a comemora o victorie, ci in amintirea prietenului sau, Gheorghita, omorat de tatari in acest loc.
Frumusetea acestei legende apartinand poporului roman o gasiti aici.
